Sighetu Marmației, 26 iunie 2025 — În inima orașului Sighetu Marmației, la câțiva pași de Piața Libertății, se ridică o clădire monumentală care, deși pare azi uitată, a fost odinioară inima administrativă a Maramureșului istoric: Palatul Comitatens, cunoscut local drept Curtea Veche.
O clădire cu rădăcini în secolul XVII
Construcția inițială datează din 1690–1691, pe ruinele unei structuri anterioare distruse într-un incendiu. În forma sa actuală, clădirea a fost reconstruită între anii 1855 și 1857, după planurile arhitectului Ignác Alpár, în stil baroc cu influențe neoclasice, potrivit registrelor de arhitectură ale Imperiului Austro-Ungar. În cursul secolelor XVIII–XIX, a fost reședința oficială a comitatului Maramureș.
Centru de administrație și putere
Aici funcționa Prefectura Maramureșului, precum și tribunalul județean și cancelaria comitatensă, unde se redactau și se păstrau acte de mare importanță juridică și fiscală. În arhive se păstrează documente semnate chiar în această clădire de regele Franz Joseph I și împăratul Iosif al II-lea, în timpul vizitelor oficiale.
În epoca dualismului austro-ungar, clădirea a găzduit numeroase ședințe ale nobilimii locale, a servit drept reședință temporară pentru oficiali imperiali și chiar ca sală de consiliu în timpul negocierilor privind construcția liniilor ferate din nordul Transilvaniei.
Arhitectura și legături subterane
Edificiul este construit pe un plan dreptunghiular, cu o curte interioară și două niveluri. Fațada este marcată de un fronton triunghiular susținut de coloane dorice, iar la interior se păstrează fragmente de boltă semicilindrică și arcade gotice tîrzii, indicând o refolosire a unei structuri medievale.
Conform mai multor relatări arhivistice, Curtea Veche era legată prin tuneluri de închisoarea comitatului (azi Memorialul Victimelor Comunismului) și de pivnițele clădirilor administrative din zona Pieței Libertății.
Destin zbuciumat în epoca modernă
După 1918, clădirea a intrat sub administrație românească, fiind pe rând liceu industrial, internat, spital militar în timpul războiului, apoi arhivă și, în cele din urmă, club muncitoresc în anii comunismului.
În anii ’80, a fost parțial transformată în complex comercial, suferind modificări și intervenții arhitecturale distructive: tavanele originale au fost acoperite, pereții decorați au fost văruiți brutal, iar vechea pivniță a fost folosită drept depozit de băuturi alcoolice.
Surse:
-
Arhivele Naționale ale României – Filiala Maramureș
-
Lista Monumentelor Istorice – Ministerul Culturii (cod MM-II-m-B-04526)
-
Ghidul Arhitecturii din Nord-Vestul Transilvaniei, 2012
-
Institutul Național al Patrimoniului (patrimoniu.gov.ro)
-
„Reședințele nobiliare din Maramureșul istoric”, studiu de prof. dr. Cornel Grad
-
Comunicat Primăria Sighetu Marmației, martie 2024
Lucian STRAJERU
www.ecoumaramuresean.ro
Discussion about this post