Autoritățile au anunțat oficial retragerea măsurii DR 29, care fusese implementată inițial pentru a regla o serie de aspecte din domeniul transporturilor internaționale. Această măsură, care afecta în special companiile de transport și logistică, a fost considerată de mulți drept prea restrictivă și dificil de aplicat în contextul economic actual.
Criticii măsurii DR 29 au susținut că aceasta impunea bariere suplimentare asupra circulației mărfurilor și asupra activităților comerciale transfrontaliere, ducând la creșterea costurilor operaționale pentru companii și la întârzieri semnificative. Anularea acesteia a fost salutată de asociațiile din industria transporturilor, care au cerut de mult timp o reevaluare a normelor impuse.
Pe de altă parte, unii oficiali guvernamentali și organizații de mediu și-au exprimat îngrijorarea cu privire la efectele pe termen lung ale acestei decizii, subliniind că măsura DR 29 fusese creată pentru a răspunde unor nevoi urgente de reglementare și protecție a resurselor.
Decizia de anulare va intra în vigoare în următoarele săptămâni, iar Guvernul a promis că va iniția consultări pentru a elabora un nou set de măsuri mai adaptate nevoilor actuale, care să mențină un echilibru între dezvoltarea economică și responsabilitatea socială și de mediu.
Scopul acestei măsuri era dublu: pe de o parte, se urmărea o mai mare protecție a infrastructurii și mediului înconjurător, iar pe de altă parte, se încerca o mai bună organizare a traficului internațional în contextul creșterii volumului de mărfuri care tranzitau granițele.
Totuși, măsura DR 29 a fost criticată din cauza efectelor adverse asupra economiei, în special asupra firmelor mici și mijlocii din sectorul transporturilor, care se confruntau cu costuri suplimentare și o birocrație mai mare. De asemenea, s-a raportat că DR 29 ducea la întârzieri în livrarea mărfurilor și la o competitivitate redusă în comparație cu alte țări vecine care nu implementaseră reglementări similare.
Astfel, anularea DR 29 vine ca un răspuns la presiunile exercitate de sectorul privat și de organizațiile comerciale, care au cerut o reevaluare a normelor pentru a facilita comerțul internațional fără a compromite însă standardele de siguranță și protecție a mediului.
Măsura DR 29 presupunea o finanțare considerabilă destinată susținerii infrastructurii de transport și a implementării unor soluții tehnologice avansate pentru monitorizarea traficului internațional. Se estima că această măsură implica alocarea a aproximativ 250 de milioane de euro, fonduri provenite atât din bugetul de stat, cât și din surse europene. Aceste fonduri erau destinate îmbunătățirii infrastructurii vamale, a echipamentelor de monitorizare și control al transporturilor, precum și pentru dezvoltarea unui sistem digital de gestionare a traficului transfrontalier.
Finanțarea includea și o componentă de sprijin pentru companiile care implementau tehnologii verzi în transport, astfel încât să fie reduse emisiile de carbon și impactul asupra mediului. Cu toate acestea, mulți critici ai măsurii au argumentat că o mare parte din această finanțare nu era suficient de bine distribuită către sectorul privat, creând astfel un dezechilibru între costurile suplimentare și beneficiile pe termen lung.
Lucian STRAJERU
